LXIII
Natura sau societatea?
Perspectiva neurocriminologiei
Jean-Jacques Askenasy în dialog cu Sorin Antohi
Casa Filipescu-Cesianu, Calea Victoriei 151
18 octombrie 2022, ora 18:00
Jean-Jacques Askenasy revine la Idei în Agora la patru ani și o lună de la dezbaterea cu Gabriel Andreescu și cu mine despre continuitățile între regimuri politice teoretic ireconciliabile; atunci am pornit de la istoria apartamentului său furat de comuniști și re-furat de post-comuniști (De la partidul-stat la statul de drept: tranziția ca moștenire, 18.10.2018). De data aceasta, dialogul nostru este inspirat de cea mai recentă apariție editorială semnată de Jean-Jacques Askenasy ca savant și clinician: un manual de neurocriminologie (v. mai jos datele bibliografice).
Neurocriminologia este un cîmp interdisciplinar de dată recentă, în care se întîlnesc progresele neuroÈ™tiinÈ›elor — datorate în bună parte perfecÈ›ionării spectaculoase a tehnologiilor de observare în timp real a funcÈ›ionării creierului – È™i presiunea socială asupra sistemelor de justiÈ›ie pentru a-È™i depăși dilemele moral-juridice tradiÈ›ionale, bazate pe o altă vîrstă/paradigmă a È™tiinÈ›ei È™i societății. Neurocriminologia încearcă să readucă factorii biologici în centrul deliberărilor care duc la sentinÈ›e legale, după lungi decenii în care accentul s-a pus aproape exclusiv pe factorii sociali, psihologici, culturali, istorici, de mediu etc. De exemplu, dacă Lombroso, frenologia È™i în general ideea că tendinÈ›ele criminale ar fi înnăscute au fost radical criticate È™i respinse ca forme de pseudo-È™tiință rasistă È™i clasistă, neurocriminologia de astăzi arată clinic faptul că înclinaÈ›ia către crimă poate fi moÈ™tenită.
Pentru mine, neurocriminologia readuce în discuție străvechea distincție dintre natură și societate în analiza cauzalității faptelor (și gîndurilor, emoțiilor etc.) umane. Distincția e rezumată de formula anglofonă nature vs. nurture, relansată de Francis Galton și, astfel, condamnată odată cu condamnarea eugenismelor secolelor XIX-XX. Această sentință ar trebui revizuită prin eliminarea argumentării regresive potrivit căreia tot ce se întîmplă azi e determinat de ieri (formula clasică: post hoc ergo propter hoc, un fel de path dependency extremă).
Sorin Antohi
Descarca pliant Idei in Agora 18 octombrie 2022
